Invătăm din scoală că pădurea are 3 functii principale: economică, de mediu si socială.
Echilibrul intre aceste 3 functii este căutat de către scolile de silvicultură si practica silvica.
Anul trecut această balantă a scolii si practicii silvice, a echilibrului intre functiile economice, de mediu si sociale ale pădurii, a fost violent dezechilibrată dintr-o falsă perspectiva ecologistă:
- fenomenul tăierilor ilegale a fost exacerbat , a devenit prioritate in Legea Sigurantei Nationale, iar măsurile pentru combaterea acestui fenomen au devenit disproportionate: o noua lege a contraventiilor silvice (oug -51-2016), dezvoltari ale sistemului SUMAL- Radarul Padurilor care s-au dorit a urmări fiecare arbore din padure (supraveghere satelitară, GPS pe fiecare arbore pus in valoare, GPS pe fiecare transport).
- suprafata siturilor Natura 2000 a fost extinsă, atingand peste 40 % din suprafata pădurilor.
- a fost initiat Parcul National Făgăras- Yellowstone de Romania- cu o suprafată de peste 200000 ha.
- autorizarea de mediu a activitatii de exploatări forestiere a devenit un cosmar birocratic nefunctional.
- toate institutiile de fortă ale statului au căpătat atributii de combatere a "infractionalitătii silvice"; zeci de mii de confiscări si amenzi au fost aplicate in sectorul forestier.
In toamna anului 2016 atrăgeam atentia că efectul cumulat al acestor măsuri va fi o uriasa criza de resursa, care va afecta atat aprovizionarea populatiei cu lemn de foc cât si a industriei lemnului cu resursă. Ceea ce s-a si intamplat. Industria s-a adaptat cum-necum prin redimensionare , restrangere si cresterea importurilor de masă lemnoasă la peste 2,5 milioane mc echivalent lemn rotund (1,8 milioane mc lemn rotund si peste 300 000 mc cherestea). Populatia a rămas captivă crizei de resursă- preturile lemnului de foc au explodat.
Schimbarea politică adusă de alegerile din toamna anului 2016 a lăsat aceasta bombă socială- a crizei lemnului de foc- in sarcina guvernării PSD.
Din păcate, in loc sa inlăture blocajele aduse de viziunea "ecologista", guvernarea PSD s-a blocat in propria indecizie:
- oug-51-2016 nu a fost anulată, dupa 5 luni de dezbateri s-a ajuns la o forma a legii contraventiilor silvice care doar imblânzeste oug-51-2016. Pe fond, sanctiunile au rămas.
- procedura de autorizare de mediu a activitătii de exploatare nu a fost simplificată.
-presiunea institutiilor de fortă ale statului- contraventiile abuzive- nu a scăzut. A devenit o prioritate a guvernării cresterea la peste 1000 de posturi a personalului Garzilor Forestiere. Fondul de premiere din amenzi a personalului de constatare a contraventiilor silvice a fost introdus de către Legea contraventiilor silvice.
-hg-1004-2016 nu a fost amendat; birocratia dublei raportări in SUMAL si Wood Tracking nu a fost eliminata; sistemul SUMAL nu a fost deschis pentru a deveni baza a sistemelor nationale due-diligence; activitatea din domeniul silvic a rămas grevata de suprareglementare si birocratie- dau exemple doar marcarile pentru persoane fizice si in vegetatia din afara fondului forestier national precum si obtinerea derogărilor pentru extragerea produselor accidentale.
Suntem către sfarsitul lunii iulie- timpul a trecut- iar combaterea crizei lemnului de foc a devenit prioritate a guvernarii. Sunt 3,5 milioane gospodarii care se incălzesc cu lemn de foc- impactul social al crizei este devastator.
Din pacate, in loc sa trateze cauzele crizei- blocajele induse prin dezechilibrarea balantei către viziunea ecologistă - guvernarea PSD dezechilibrează si mai tare balanta inclinând-o către functiile sociale: aprovizionarea populatiei cu lemn de foc devine prioritate absolută intre principiile de valorificare a masei lemnoase, prin modificarea Codului Silvic. Principiul economic al valorificării superioare a masei lemnoase este ignorat.
Vom prelua modificarile pe aceasta linie aduse de modificarea Codului Silvic:
Art.18. La articolul 59, după alineatul (5) se introduc 9 noi alineate, alin. (51 ) – (59 ), cu următorul cuprins:
„(51 ) Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum şi tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii sau prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră.
(52 ) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate publică a statului, se valorifică în următoarea ordine de priorități:
a) pentru necesarul de lemn al populației, în baza solicitărilor centralizate de unitățile administrativ-teritoriale pe suprafața cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitărilor se va face până la data de 1 august, iar transmiterea acestora către ocolul silvic se face până la data de 15 august;
b) pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat, în baza solicitărilor centralizate de unitățile administrativ-teritoriale pe suprafața cărora este amplasat fondul forestier; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului.
(53 ) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se valorifică în condițiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier 10 proprietate publică în vigoare, în următoarea ordine de priorități:
a) pentru necesarul de lemn populației din raza unității administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unităţilor de interes local de pe raza unității administrativ-teritoriale finanţate, integral sau parţial de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;
d) în situația în care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus, unitățile administrativ-teritoriale pot hotărî să se asigure necesarul de lemn de foc şi din volumul rezultat prin aplicarea celorlalte categorii de lucrări silvotehnice.
(54 ) Volumul de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condițiile alin. (52 ) sau (53 ) se valorifică, prin vânzare directă, către populația din unitățile administrativ-teritoriale limitrofe unității administrativ-teritoriale pe suprafața căreia este amplasat fondul forestier administrat.
(55 ) Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condițiile alin. (54 ) se valorifică în condițiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în vigoare.
(56 ) Volumul de lemn prevăzut la alin. (51 ) se adaugă la volumul maxim care poate fi valorificat ca materiale lemnoase fasonate de către administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, stabilit în condiţiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.
(57 ) Pentru județele deficitare în păduri, solicitările formulate către unitățile administrativ-teritoriale se centralizează la nivelul prefecturilor și se transmit Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în vederea comunicării către acestea a existenței în județele limitrofe, a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, disponibile spre vânzare. 11
(58 ) Persoanele fizice care au în proprietate fond forestier din care își pot acoperi cantitatea de lemn necesară încălzirii locuințelor, de minimum 10 mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor în condițiile alin. (52 ) – (54 ).
(59 ) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (52 ) – (54 ), comercializate de către cumpărătorii acestora, sunt fără proveniență legală și se confiscă fizic sau valoric, după caz, în condițiile legii.”
Formulările aduse de modificarea Codului Silvic sunt imperative si nu lasă loc de interpretare si se aplică simetric atât pădurilor proprietate publica a statului administrate de Romsilva cît si pădurilor proprietate publică locală a UAT-urilor-primăriilor. Volumul din aceste categorii de lucrări se situează intre 30 si 50 % din volumul total recoltat la nivel national- in functie de specificul regional. Atunci când in 2013 d-na Ministru Lucia Varga a dorit sa introduca vanzarea masei lemnoase exclusiv in forma fasonată toata lumea a spus ca este o utopie. Aceasta utopie este reluată de modificarea Codului Silvic- cu aplicabilitate imediată !!!!
Ce efecte va produce acest mod de reglementare? Personal cred că va aduce si mai multe blocaje :
-in lipsa structurii de depozite necesară si a unui sistem de sortare specific- această infrastructura se găseste la agentii economici si nu la administratiile silvice- masa lemnoasă exploatată in regie proprie sau in prestatii de către agenti economici va rezulta in lemn fasonat la drum forestier auto- adica in pădure , in proportie covârsitoare departe de localităti. Vânzarea " en-detail" catre populatie a lemnului de foc - de la drumuri auto forestiere uneori la zeci de kilometri de localitati- este o utopie nefunctională.
- există zone cu procente mari de impădurire si zone deficitare; aceasta redistribuire a resursei a fost făcută de către agentii economici, prin reteaua de depozite de vânzare a lemnului de foc către populatie. Mecanismul prevăzut de Codul Silvic pentru zonele deficitare in resursă- cereri centralizate de către primarii, centralizate de prefecturi si transmise catre Romsilva este hilar. Ce să facă Romsilva cu aceste cereri? De unde să acopere necesarul? O gândire tip repartitie de butelii din perioada comunistă.
- in reglementare a fost ignorată realitatea faptului că răsinoasele reprezintă peste 30 % din resursă. In cazul unei păduri comunale din zona de munte- unde rasinoasele reprezinta 80-90 % din resursă-cum să exploatezi in regie primele rărituri (lemn subtire) si să pui la drum auto zeci de mii de mc de "lemn de foc" subtire de rasinoase? Aceasta resursă nu se vinde ca lemn de foc - industria lemnului valorifică foarte bine această resursă in schimb. Este o ingorare din nou a economicului.
- in conditiile in care "persoanele fizice" care fac redistribuirea lemnului de foc (platformele)- pentru că fac transporturi, considerate activitate economica, neimpozitată- au inceput sa fie sanctionate pentru evaziune fiscala, cine să facă distribuirea lemnului de foc din platforme primare către populatie? Evident, pădurarii vor avea o afacere aici, căci vor incasa diferenta intre pretul "de lista" si pretul real pe piata al masei lemnoase. Va fi o sursa major de coruptie si de degradare a administratiei silvice. Această masă lemnoasă, care teoretic "nu poate fi comercializată" de catre beneficiari, in fapt va trebui să fie comercializată pentru a ajunge la beneficiari !
- pierderile economice sunt uriase. Daca vorbim de o "primă raritură" la răsinoase, aceasta se valorifică in prezent către agentii economici cu 60-90 lei/mc. Conform modificarilor Codului Silvic, aceasta trebuie exploatata in regie sau prestatie, cu costuri minime de 70-80 lei/mc pentru administratia silvica- rezultând lemn subtire de răsinoase la drum auto forestier. Ce să facă cu acest lemn?
Nu mai detaliez, personal nu văd cum aceste mecanisme "de asigurare a lemnului de foc " ar putea sa functioneze. Este o gândire de tip "cote de tăiere", din alte timpuri, care ingoră pur si simplu realitatile economice ale sectorului.
Solutiile la criza lemnului de foc nu sunt simple, dar dacă aceasta criza a aparut brusc incepand de anul trecut evident este o criza artificială - trebuiau eliminate cauzele care au generat-o:
- blocajele marcarilor in pădurile private si in vegetatia din afara fondului forestier national (birocratia marcarilor, aprobării si verificării APV-urilor, eliberării avizului).
- deblocarea derogărilor pentru produse accidentale/ amenajării pădurilor intre 10-100 ha.
-simplificarea autorizării de mediu a activitătii de exploatare a lemnului.
-anularea oug-51-2016 era obligatorie. Lemn legal exploatat- pe baza de APV, contract, autorizatie, etc se confiscă incă astăzi datorita modului ambiguu in care este definită "provenienta legală". Legea contraventiilor silvice continuă sa inhibe activitati legale din sectorul forestier.
-chiar si importurile de lemn de foc- care au devenit foarte atractive datorita preturilor de pe piata din Romania- sunt descurajate de birocratia si suprareglementarea din sector: emiterea de aviz in vamă la importuri, autorizare depozit, acord de distribuire pentru documente, etc.
Dincolo de măsurile acestea imediate, este nevoie de o strategie prin care să se diversifice sursele de energie pentru incălzire:
- utilizarea biomasei din agricultura.
- utilizarea tocaturii.
-utilizarea peletilor - surse de biomasa foarte diverse.
-culturi specializate pentru biomasa.
-valorificarea terenurilor .
Reducerea TVA la lemnul de foc este de asemenea o măsură logică: ar reduce putin pretul si ar incuraja activitatea legală a depozitelor de lemn de foc.
Modificările adoptate ale Codului Silvic aduc multă tensiune si imprevizibil in sector. Eu cred că vor amplifica blocajele si vor amplifica criza.
Am avut o exacerbare a "ecologismului" care a produs blocaje economice. Acum vom avea o exacerbare a "socialului" care va amplifica blocajele si pierderile economice.
Balanta intre functiile economice, sociale si de mediu in sectorul silvic este profund dezechilibrată. In fapt, este o criza artificială, prin ingorarea celor mai simple si evidente legitati economice. Este o ipocrizie a populismului- cu mască socială sau de mediu.
Până la urmă totul se reduce la oameni si decizii. La lipsa de dialog si dezbatere in adoptarea modificărilor la Codul Silvic.
Pentru că este o criză artificială, efectele acesteia pot fi inlăturate destul de rapid. Dacă se recunosc greselile.
Vom vedea in perioada imediat următoare dacă d-na Ministru Doina Pană va identifica aceste greseli.
Sectorul insăsi persista in propria incapacitate de lobby, reprezentare si comunicare.
Să incepem prin a ne recunoaste greselile.
Este greu. Nimeni nu vrea să recunoască ca a gresit.
Ne adâncim in criză.