Proiectul de lege de modificare a Codului Silvic a ajuns- la propriu- pe ultima pozitie a ordinii de priorităti a Camerei Deputatilor: este pe pozitia 53 a ordinii de zi, adică pe ultima pozitie a ordinii de zi. Link-ul către ordinea de zi a Camerei Deputatilor poate fi consultat aici.
Cum a ajuns practic abandonată modificarea Codului Silvic ?
In 5 iunie, consemnam intr-un articol pe Fordaq: Modificarea Codului silvic a primit aviz favorabil si poate intra la votul final in plenul Camerei Deputatilor
Dar să ne intoarcem putin mai in spate: in 21 martie consemnam finalizarea procesului consultativ initiat de Minister, cu runde de intalniri regionale (Bistrita, Suceava, Valcea, Pitesti) si intalniri nationale. Articolul Fordaq pastreaza memoria acelui moment: Evaluare si prioritizare a problemelor identificate si a soluțiilor propuse în urma procesului consultativ inițiat de Minister. Iar dl Ministru Ioan Denes anunta public faptul că săptămâna imediat următoare datei de 21 martie va discuta prioritătile identificate in procesul consultativ cu decidentii politici.
Procesul consultativ incepuse in 22 februarie cu întâlnirea de la Bistrita: Sinteza consultării publice organizate de Ministerul Apelor si Pădurilor la Bistrita.
Între problemele indentificate care au constituit subiectul discutiilor in grupurile de lucru , asa cum se regăsesc in minutele publice ale intalnirilor respective:
1. Deficitul de resursă din piată, cu efect in creșterea nesustenabilă a preturilor lemnului, dificultăti in aprovizionarea populatiei cu lemn de foc si a industriei lemnului cu materie primă.
Cauze:
- Dificultăti in mobilizarea resursei din rărituri, igienă si produse accidentale prin exploatarea in regie proprie/prestatii de către Romsilva, ca rezultat ale modificării Codului Silvic prin Legea 175/2017.
- blocaje in punerea in valoarea in masei lemnoase in pădurile sub 100 ha si in vegetatia din afara fondului forestier, ca rezultat al unui ansamblu de reglementări contradictorii privind:amenajarea pădurilor, preluarea in pază a pădurilor neadministrate, prestarea serviciilor pe bază de teritorialitate doar de către ocoale nominalizate, blocaje in acordarea ajutorului de minimis pentru proprietarii sub 30 ha, proceduri greoaie pentru calculul APV si transportul masei lemnoase nediferentiate pentru marcările pentru uz propriu ale micilor proprietari si pentru masa lemnoasă care se comercializează.
- norme tehnice rigide.
- gradul redus de accesibilitate a pădurilor, cu efect in supraexploatarea pădurilor accesibile si grad redus de valorificare in pădurile mai putin accesibile.
- restrictii datorate suprafetelor mari incluse in arii naturale protejate; in mod eronat, România a asimilat Reteaua Natura 2000 (40 % din păduri ) regimului ariilor naturale protejate.
- decapitalizarii firmelor din sectorul de exploatare a lemnului, criza de fortă de muncă specializată.
- blocaje in mobilizarea resturilor de exploatare a pădurilor, suprareglementarea definirii depozitelor temporare, blocaje pentru importurile de masă lemnoasă prin obligativitatea emiterii unui aviz in vamă pentru lemnul importat.
2. Suprareglementarea.
- nefinalizarea dezvoltărilor sistemului SUMAL- Radarul Pădurilor-Inspectorul Pădurilor, sisteme gandite exclusiv pentru control , desi ar trebui să fie sisteme informationale care să simplifice raportarile, controlul regimului silvic, trasabilitatea masei lemnoase, sistem due-diligence in sensul Regulamentului European 995/2010- EUTR.
- reglementarea contradictorie a provenientei legale a masei lemnoase, lipsa tolerantelor de măsurare intre volumul APV (evaluat), transportat (avize de expeditie) si receptionat (real, facturat, fiscalizat), neconcordante care permit foarte multe sanctiuni prin Legea contraventiilor silvice si confiscari contravalorice in baza HG-470-2014.
- norme tehnice care suprareglementează .
- ansamblu celor peste 100 de acte normative.
3. Lipsa compensatiilor pentru restrictiile impuse proprietarilor de păduri prin includerea proprietatilor in arii naturale protejate.
- excluderea UAT-urilor de la compensatii pentru pădurile incluse in grupele functionale T1 si T2.
- măsura de silvomediu inclusă in PNDR neatractivă, reducerea finantării acestei măsuri.
- lipsa evaluării / compensării functiilor ecosistemice ale pădurilor, prevăzută de Codul Silvic.
- gestionarea veniturilor din valorificarea certificatelor de carbon de către Agentia Fondului de Mediu, fără ca veniturile proportionale din fixarea carbonului de catre păduri să se intoarcă către fondul de ameliorare, conform prevederilor Codului Silvic.
4.Lipsa finantării pentru domeniul pădurilor:
- finantare marginala a domeniului pădurilor in PNDR, redusă in exercitiul financiar 2014-2020 chiar si fată de exercitiul financiar precedent.
- excluderea in exercitiul financiar 2014-2020 a măsurii de sustinere a investitiilor in tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul.
- suma redusă alocată pe măsura de accesibilizare a fondului forestier.
- lipsa de atractivitate pe măsura din PNDR de prima impadurire/ perdele forestiere.
- buget redus pe măsura de silvomediu.
- certificate de carbon.
- directionarea măsurilor active prevazute de Programele de mediu exclusiv către custozii de arii protejate (cum pot fi măsuri active, daca trebuie implementate pe niste proprietati care nu sunt ale custozilor ).
5. Pagube produse de vanat/efective peste efectivele optime pentru anumite specii, in anumite zone.
7. Deblocarea punerilor in posesie/ deblocarea procesului de retrocedare.
8. Lege pentru formele asociative de proprietate.
9. Eficientizarea controlului/ practici unitare/ functie de indrumare si control a Gărzilor Forestiere.
10. Promovarea unor informatii corecte despre starea pădurilor/ tăierile ilegale, bazate pe Inventarul Forestier National. Strategie de comunicare.
Ceea ce voiam să spun este că modificarea Codului Silvic- art.59- a fost indetificată ca fiind prioritatea absolută intre măsurile care trebuiau luate, fiind însă doar una dintre cauzele blocajelor din sectorul forestier. Un document de analiză, cu măsurile propuse la timpul respectiv, poate fi consultat aici:Document elaborat de Grupul de lucru Sud si Vest- proprietari si administratori de paduri, sector de exploatare si prelucrare a lemnului.
Cum s-a ajuns ca de la finalul procesului consultativ, din 21 martie, să ajungem in 27 iunie, practic la finalul sesiunii parlamentare, iar modificarea Codului Silvic să ajungă dintr-o prioritate absolută ultimul punct pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor? Este foarte greu, ilogic si încâlcit de explicat ceea ce s-a întâmplat in acest răstimp, dar responsabilitatea este clară si simplă, a partidului de guvernământ.
Nu are rost să trecem in revista si celelalte priorităti de interventie identificate in urma procesului consultativ: nu s-a materializat practic nimic.
Între timp, blocajele din sectorul forestier s-au amplificat. Conform evaluării Romsilva, un volum de 2 milioane mc riscă să rămână neexploatat in 2018; se inregistrează stocuri de masă lemnoasă fasonată din categoriile destinate aprovizionării populatiei cu lemn de foc de aproape 500 000 mc; volume de peste 1 milion mc de produse accidentale, inclusiv din 2017, sunt blocate pe circuitul de valorificare.
Care vor fi evolutiile in conditiile in care art. 59 din Codul Silvic nu va fi modificat? Foarte greu de evaluat:
- industria lemnului, in special producătorii de plăci din lemn dar si industria de prelucrare pe răsinoase, va reduce productia , afectată de preturile prea mari ale resursei de lemn. In piată a inceput un proces vizibil de ajustare a preturilor lemnului fasonat.
- sectorul de exploatare, care a licitat la preturi foarte mari masa lemnoasa pe picior, incearcă să mentină preturile la nivelele actuale.
- Romsilva, care este afectată financiar de scăderea volumului valorificat pe picior, de stocurile de lemn fasonat si de cheltuielile cu prestatiile silvice, impinge preturile de pornire la licitatii către maximele inregistrate la licitatiile anterioare, in special pentru lemnul fasonat.
- importurile- din ce in ce mai diversificate ca provenientă, atat la bustean cat si la cherestea- asigură un fragil nivel de echilibru.
- in toamnă , probabil vom asista la un nou val de rezilieri de contracte de vânzare a masei lemnoase pe picior, in special in judetele in care preturile de adjudecare au fost foarte mari (Neamt si Suceava).
Rezultanta acestor tendinte contrare (presiune de scădere a preturilor din partea industriei versus volum micsorat de resursă in piată , mentinere a preturilor de către Romsilva si sectorul de exploatare, explozie a cererii de lemn de foc din toamnă) este greu de estimat.
In scenariul realist, sectorul de exploatare a lemnului va continua să se decapitalizeze in 2018, industria lemnului isi va reduce semnificativ activitatea, Romsilva va avea dificultăti financiare majore iar populatia va plăti preturi mai mari pentru lemnul de foc decât in 2017 cu minim 10-15 %. Toată lumea va pierde mult , dar lucrurile vor rămâne in echilibru.
In scenariul negativ, dacă vom avea o iarnă grea (adica normală, nu ca anul trecut), criza lemnului de foc va deveni dramatică.
Un scenariu pozitiv imi este greu sa intrevăd: poate că astăzi se va modifica Codul Silvic iar decidentii politici vor citi acest articol si isi vor aduce aminte de prioritătile sectorului forestier, asa cum au rezultat din procesul consultativ.
Cum a ajuns Codul Silvic si sectorul forestier in general pe ultima pozitie a listei de priorităti a decidentilor politici? Nu stiu.
Ceea ce stiu este că lipsa de decizie din sectorul forestier este o greseală enormă, iar costurile economice, sociale si de mediu se vor vedea in toamnă.
Situatia din sectorul forestier este o motiune de cenzură cât se poate de reală- a oamenilor simpli- la adresa Guvernului. O motiune de cenzură pe care puterea si Guvernul o ignoră.
Este o greseală. Nu poti să ingori realitatea. Si să o pui la pozitia 53- ultimul punct al ordinii de zi.
In toamnă, situatia din sectorul forestier va deveni poate primul punct pe ordinea de zi. Dar va fi prea târziu să se mai repare ceva.