În ultimele 2 luni de zile, conjunctura economică în sectorul forestier s-a schimbat radical, nu doar pe nivel național ci și pe nivel internațional.
În primele luni ale anului, oferta a fost mult mai mică decât cererea, conducând la prețuri maximale pe aproape toate segmentele pieții. În România, pe fondul unei oferte de resursă redusă artificial, prețurile resursei de lemn au atins nivele greu de anticipat, cu 40-60 euro /mc peste nivelele prețurilor de pe piețele internaționale.
Dar conjunctura s-a schimbat. Prețurile energiei electrice în Europa s-au dublat în ultimele 2 luni, ajungând nivele de 500 euro/MWh. Asemeni și prețurile gazului, resursă primară de energie , care au atins nivelul de 200 euro/MWh. Seceta , mult mai dramatică în Europa de Vest decât o resimțim în Europa Centrală și de Est, a amplificat situația de criză pe piața energiei și inflația. Sectorul construcțiilor a început să resimtă puternic inflația, creșterile de dobânzi, reticența populației de a angaja credite.Scăderea de activitate în sectorul construcțiilor s-a resimțit imediat în industria lemnului prin scăderea comenzilor și acumularea de stocuri. Acumularea de stocuri a dat semnalul unei scăderi generalizate de prețuri pentru produsele din lemn.
Noua conjunctură economică: prețuri foarte mari pentru resursele energetice, ceea ce pune presiune inclusiv pe creșterea prețurilor pentru resursa de lemn pentru energie și concomitent cerere redusă pentru produsele industriei lemnului cu scăderi de prețuri la cherestele, panouri-PAL, OSB, MDF.
Prețul bușteanului de gater de fag în piață a coborât sub nivelul de 500 lei/mc, în timp ce prețul lemnului de foc este practic peste tot în țară cel puțin la nivelul de 500 lei/mc la drum auto forestier. Lemnul de foc paletizat este obișnuit către 670-700 lei/palet, palet care are adesea mult sub 1 mc. Prețul peleților de calitate a depășit 400 de euro/tonă, practic este aliniat cu prețul pieței europene, la 430 euro/tonă. Un preț enorm, practic o dublare în ultimul an.
Este o inversiune economică, cu prețuri mai mari ale resursei de lemn pentru energie față de prețurile pe care le poate plăti industria lemnului, o conjunctură în care industria lemnului din România suferă contracții de producție puternice.
Indicii producției industriale pentru industria lemnului au scăzut puternic în luna iunie, la 87 % față de anul trecut, tendință care va continua probabil și în lunile următoare:
INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE - | |||
- serie ajustata sezonier- | |||
Activităţi (diviziuni) | Iunie 2022 | Perioada 1.I - 30.VI 2022/ | |
fata de: | Perioada 1.I - 30.VI 2021 | ||
Mai 2022 | Iunie 2021 | ||
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite | 94.9 | 87.0 | 90.6 |
Fabricarea de mobilă | 98.4 | 102.1 | 96.5 |
Într-o analiză anterioară am arătat cât de puternic deformată este și piața lemnului de foc, cu prețuri de listă la RNP- Romsilva de 200-250 lei/mc, în timp ce pe piața liberă prețurile sunt de 5-700 lei/mc.
Cui dă Romsilva lemn de foc cu 214 lei/m3 ?
Între concluziile analizei menționate:
- tranziția către lemn fasonat riscă să se transforme în programe sociale pentru lemn de foc, cu impact real minim datorită ponderii de sub 20 % a RNP-Romsilva pe piața lemnului de foc. Prin prețurile practicate, RNP- Romsilva distorsionează piața lemnului de foc și crează concurență neloială pentru operatorii economici care licitează masă lemnoasă pe picior.
- volumul foarte mic pus în piață în primele 5 luni de zile, față de volumul programat a fi pus în piață ca lemn fasonat de către RNP-Romsilva, a creat un deficit artificial care se poate amplifica în a doua parte a anului dacă RNP Romsilva nu oferă ca lemn pe picior volumele care nu au putut fi puse în piață ca lemn fasonat.
- implicarea RNP-Romsilva în controlul întregului lanț de distribuție a lemnului de foc- de la punere în valoare, exploatare, transport, depozite, distribuție este neeconomică și va conduce în final la birocrație, speculă și chiar mecanisme de corupție politică. Vă amintiți anii 2017-2018 , cu distribuirea lemnului de foc pe liste aprobate de primării, cu centralizatoare la nivel de prefectură în zonele cu deficit înaintate către RNP- Romsilva? Ne întoarcem la așa ceva?
- Ministerul și RNP-Romsilva nu fac nimic pentru creșterea volumului de lemn legal disponibil în piață: stabilirea cotei de tăiere la nivelul posibilității date de amenajamente, executarea lucrărilor de îngrijire, fluidizarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, norme simplificate pentru punerea în valoare și transportul masei lemnoase pentru consumul propriu al micilor proprietari/ vegetație din afara fondului forestier.
- în perspectiva obligativității punerii în piață a 50 % din volum în formă fasonată din 2023, inclusiv pentru pădurile UAT-urilor, dezvoltările nu sunt încurajatoare.
- pentru firmele de exploatare a doua parte a anului 2022 se anunță foarte grea: volume mici de lemn pe picior, prețuri de adjudecare mari pentru lemnul pe picior și prețuri în scădere ale lemnului fasonat, concurență neloială pentru lemnul de foc, dificultăți de distribuție.
- pentru firmele din industria lemnului evoluțiile sunt un coșmar: fărâmițare a ofertei de lemn fasonat în loturi foarte mici, pondere mică de 30 % a lemnului în depozite, depreciere a lemnului în special la fag datorită timpilor necesari pentru organizarea licitațiilor.
Cât de ridicol de mici sunt loturile de lemn fasonat scoase la licitații la drum auto forestier vă invit să vedeți pe site-ul RNP-Romsilva. Eu am selectat un exemplu de la D.S. Mureș:
Prețurile lemnului de foc în piața liberă încurajează acest mod de valorificare a masei lemnoase fasonate de către RNP- Romsilva, cu pondere mare de valorificare la drum auto forestier, o sortare precară, de multe ori lemn fasonat la cioată, cu marje foarte mari între prețurile de listă ale RNP- Romsilva pentru lemnul de foc și prețurile de pe piața liberă.
În piață intră un nou val de firme de exploatare mici, dintre micii comercianți/ transportatori de lemn obligați să devină utilizatori profesioniști în SUMAL, de multe ori în conexiune cu pădurari, firme care pot specula rapid conjuctura de pe piața lemnului de foc. Firme care "se descurcă".
Practic continuă un proces de fărâmițare a sectorului de exploatare.
Pentru industria lemnului, menținerea unui nivel de prețuri ridicat al lemnului de foc, prețuri care ridică și prețul resursei pentru industrie, înseamnă păstrarea pe fluxurile de producție doar a produselor cu valoare ridicată mai mare, de nișă, și reducerea fluxurilor de volum, care devin necompetitive economic. Câștigătorii conjuncturii economice: producătorii care au și producție integrată de energie din biomasă sau fabrici de peleți.
Menținerea conjuncturii cu prețuri mari pe piața energiei poate conduce la un boom al proiectelor de energie din biomasă lemnoasă, boom care să determine schimbări structurale în utilizarea resursei de lemn.
Discuțiile de fond despre viitorul evoluțiilor în sectorul forestier nu vor putea fi evitate. Întrebarea de fond este:
Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane mc. De ce recoltăm atât de puțin lemn legal în România?
Acordarea de vouchere pentru lemnul de foc- o intenție de program social anunțată pentru susținerea costurilor celor care se încălzesc cu lemn- poate atenua pe termen scurt o problemă socială, dar nu ajută pe termen lung. Dimpotrivă, poate susține direcționarea resursei către o utilizare neeconomică în lemn de foc.
Pe fond, este nevoie de eliminarea blocajelor care reduc artificial resursa de lemn din piață și de susținere a finanțării sectorului pentru a pune în piață resursa de lemn, iar oportunitatea este Planul Național Strategic 2023-2027:
Comisia Europeană: dacă nevoile pădurilor sunt adresate prin alt instrument decât PNS, România să spună unde!
Încă o dată, sectorul are oportunitatea de a transforma criza în oportunitate. Sigur, asta dacă nu se cantonează în a specula conjunctural prețul lemnului de foc.